Amendamentele FORTEI CIVICE la revizuirea Constitutiei

Amendamentele FORTEI CIVICE la revizuirea Constitutiei

Amendamentele FORTEI CIVICE la revizuirea Constitutiei

Amendamentele depuse de Partidul FORTA CIVICA sunt rezultatul propunerilor venite din partea filialelor, propuneri care au  fost  dezbatute si  aprobate in cadrul sedintei Biroului Permanent National din 28.05.2013, cele care nu se regasesc in amendamentele la Constitutie vor si propuse in viitoarele initiative legislative.

TABEL CU AMENDAMENTE LA

CONSTITUTIA ROMÂNIEI 

Nr. crt. Articolul din lege/anexa/capitol/subcapitol/paragraf/  grupa/titlul/articol/alineat Text amendament propus (autor, apartenenţă politică) Motivaţia amendamentului sursa de finanţare
ARTICOLUL 2, alin (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.  – se modifica alineatul (2) altfel: „Nici o autoritate publica, nici un grup si nici o persoana nu poate exercita suveranitatea in nume propriu”.- se introduce un nou alineat numerotat astfel: (3): „Rezultatul unui referendum valabil este obligatoriu sub aspect juridic pentru toate autoritatile publice”. – se introduce un nou alineat numerotat astfel: (4): „Un referendum este valabil daca la el participa cel putin jumatate plus unu din numarul total al cetatenilor romani cu drept de vot, indiferent de domiciliul sau resedinta acestora”. Se urmareste consacrarea juridica deplina a principiului suveranitatii poporului, caruia nu ii este opozabila decizia nici unui grup, nici unei persoane, dar nici unei  autoritati publice (centrala si locala). Rezultatul unui referendum are forta juridica obligatorie erga omnes. Este reglementat la nivel constitutional cvorumul de valabilitate in cazul unui referendum, pentru a asigura un caracter cat mai democratic si mai substantial consultarii populare, evitandu-se schimbarile arbitrare si pe criterii politice ale  legii referendumului.
ARTICOLUL 3, alin (3): (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. se modifica alineatul (3) astfel: “Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe si regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. Raportul dintre judete si regiuni este reglementat prin lege organica  Se urmareste crearea cadrului juridic pentru aparitia regiunilor, si se lasa la latitudinea Parlamentului relatia juridica si gradul de partajare a competentelor intre regiuni si judete.
ARTICOLUL 36 alin (2): Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.  – dupa alin (2) se introduce un nou alineat, numerotat astfel: (3):  Cetatenii romani cu drept de vot care au resedinta sau domiciliul in strainatate pot vota prin corespondenta, in conditiile legii organice. Legea nu poate interzice sau restrange acest drept.  Este garantata posibilitatea exercitarii dreptului de vot prin corespondenta pentru cetatenii romani din diaspora, prin aplicarea considerentelor Deciziei Curtii Constitutionale nr. 61/2010. 
ARTICOLUL 43 alin (2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.  se modifica alineatul (2) astfel: „Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate, inclusiv functionarea instantelor judecatoresti precum si a autoritatilor publice, centrale si locale„.  Se urmareste asigurarea functionarii minimale a unor servicii esentiale pentru societate, inclusiv in cadrul instantelor judecatoresti si a autoritatilor publice, pentru a nu pericilita buna desfasurare a functionarii statului. 
5. ARTICOLUL 58 alin (1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate. se modifica alineatul (1) astfel: „Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani, dintre fostii judecatori ai Curtii Constitutionale, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul parlamentarilor, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate”.  Se urmareste depolitizarea institutiei Avocatului Poporului, prin stabilirea unei majoritati de investire de doua treimi din numarul parlamentarilor, inclusiv prin obligativitatea pentru candidati a indeplinirii conditiei de cariera prealabila la Curtea Constitiutionala, conditie esentiala pentru garantarea unui inalt nivel de profesionalism juridic si de independenta in actiune. 
6. ARTICOLUL 68, alin (2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.  se modifica alineatul (2) astfel: „Parlamentul, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul parlamentarilor, poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.- se introduce un nou alineat, numerotat astfel: « (3) Nu sunt secrete sedintele consacrate revizuirii Constitutiei, suspendarii sau punerii sub acuzare a Presedintelui Romaniei, aprobarii starii de razboi, mobilizare, asediu, urgenta, sedintele in care Guvernul este investit oficial sau supus unei motiuni de cenzura, precum si sedintele consacrate legilor de aministie”. Se urmareste transparentizarea si responsabilizarea politica a Parlamentului, ca organism reprezentativ al poporului roman, care isi exercita activitatea in serviciul poporului suveran. 
7. ARTICOLUL 69 alin (1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. se modifica alineatul (1) astfel: „În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului suveran”.  Se consacra aplicarea deplina a art. 2, alineatul (2) din Constitutie.
8. ARTICOLUL 69 alin (2) Orice mandat imperativ este nul. se introduce un nou alineat, numerotat (3): „Parlamentul nu poate adopta legi, hotarari sau motiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum valabil„.  Se reglementeaza juridic obligativitatea pentru Parlament de a respecta intru totul vointa poporului suveran si de a nu adopta legi, hotarari sau motiuni care vin explicit in contradictie cu vointa alegatorilor exprimata printr-un referendum valabil. Se instituie limite constitutionale  ale actiunii legislative a Parlamentului.
9. Art. 70: 1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. - se introduce un nou alineat (3): Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de membru al Parlamentului pentru mai mult de două mandate consecutive Se restrictioneaza numarul maxim de mandate consecutive la maxim doua consecutive pentru un parlamentar. Se asigura astfel responsabilizarea politica a Parlamentului.
10 ARTICOLUL 89 alin (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. se introduce un nou alineat (4): In situatia in care un referendum de demitere a Presedintelui Romaniei nu se finalizeaza cu demiterea acestuia, Parlamentul se dizolva de drept. Alegerile pentru un nou Parlament sunt organizate de Guvern in maxim 60 de zile de la data pronuntarii Curtii Constitutionale. In aceasta perioada, Guvernul actioneaza doar in limitele art. 110, alineatul (4) din Constitutie. Se reglementeaza o lacuna a actualei Constitutii, care nu prevede o sanctiune politica pentru Parlament, in situatia declansarii unei proceduri de suspendare a Presedintelui care nu se finalizeaza cu demiterea acestuia.  Este asimilat esecul procedurii de suspendare a Presedintelui  Romaniei cu un vot politic de blam adresat Parlamentului, ca initiator al suspendarii. Se elimina posibilitatea folosirii procedurii de suspendare a Presedintelui ca avantaj politic de care poate face uz Parlamentul. 
11 ARTICOLUL 115 alin (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). se modifica alineatul (5) astfel:  „(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, cu respectarea prevederilor articolului 115, alineatul (6) din Constitutie. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). Termenul de votare a legii de aprobare sau respingere nu poate depasi 20 de zile pentru ordonantele de urgenta si 45 de zile pentru celelalte ordonante„.  Se reglementeaza in sens restrictiv regimul Ordonantelor de Urgenta si se instituie termene precise.
12 ARTICOLUL 115 alin (6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. - se modifica alineatul (6) astfel: „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Presedintele Romaniei, Presedintele Parlamentului, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Avocatul Poporului, precum si un numar minim de 25 de senatori sau 50 de deputati pot sesiza  Curtea Constitutionala pentru verificarea constitutionalitatii ordonantelor de urgenta. In situatia depunerii unei sesizari oficiale, prevederile ordonantei de urgenta sunt suspendate de drept„.  Se asigura filtre juridice pentru ca art. 115, alineatul (6) sa nu fie incalcat de Guvern. E reglamenteaza posibilitatea atacarii Ordonantelor la Curtea Constitutionala, pe modelul existant oentru legile aprobate de Parlament.
13 ARTICOLUL 136 alin (6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale. - se modifica alineatul (6) astfel: „(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, legilor adoptate de Parlament precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale”. Se reglementeaza clar limitele controlului judecatoresc, care nu poate fi exercitat asupra legilor votate de Parlament. Se respecta princ ipiul separatiei si echilibrului intre puteri.
14 ARTICOLUL 142, alin (2): Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Se modifica alineatul (2) astfel :  « Curtea Constituţională se compune din 27 de judecatori, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Parlamentarii in functie nu pot fi numiti ca judecatori ai Curtii ». Se mareste numarul pentru micsorarea incarcaturii de dosare per judecator. Se introduce o restrictie care asigura depolitizarea numirilor la Curte.
15 ARTICOLUL 142, alin (3): Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Se modifica alineatul (3) astfel   astfel : « Noua judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, noua de Senat şi noua de Preşedintele României” Este pastrat acelasi mecanism de numire ca cel actual.
16 ARTICOLUL 142 alin (5): Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a curtii. Dupa articolul (5), se introduc urmatoarele articole numerotate astfel:(6) Curtea Constitutionala ia deciziile in complete de 9 judecatori, trase la sorti de catre Presedintele Curtii, dintre cei 27 de judecatori, la inceputul fiecarei luni.  (7) Pe perioada mandatului sau, Presedintele Curtii Constitionale face parte de drept din orice complet de 9 judecatori.  

(8) Deciziile pronuntate de un complet de 9 judecatori care a fost tras la sorti sunt definitive si irevocabile si nu sunt supuse nici unei cai de atac. Alte aspecte procedurale sunt reglementate de legea organica

Se asigura o cat mai mare independenta a judecatorilor Curtii si se evita orice polarizare politica posibila in cadrul activitatii de judecata. Tragerea la sorti periodica permite oricarui judecator sa fie parte a procesului decizional. 
17 ARTICOLUL 146 alin (1): Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
-       se modifica litera a astfel: „a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei si a legilor de revizuire a Constitutiei, inainte de aprobarea lor prin referendum. Deciziile sau hotararile Curtii privind alegerea Presedintelui Romaniei, valabilitatea referendumului, initiativele si legile de revizuire a Constitutiei se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor care alcatuiesc un complet tras la sorti in conditiile art. 142, alineatul (6)”; 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Se modifica litera g) astfel : « constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte sau, dupa caz, dizolvarea de drept a Parlamentului in conditiile art. 89, alineatul 4.”

 

      

 

 

 

 

 

Este introdusa sugestia Curtii Constitutionale din Decizia 799/2011. Este corelata procedura deciziei nu art. 142, asa cum este el propus spre modificare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este corelat prezentul articol cu propunerea de modificare a art. 89, alineatul (4) propus mai sus.

18 ******* Art 155 este rescris astfel: (1) „Incepand cu data urmatoarelor alegeri legislative (la termen sau anticipate), Parlamentul Romaniei devine unicameral, iar numarul de parlamentari este stabilit la maxim 300 de parlamentari. De la adoptarea prin referendum a prezentei Constitutii si pana la data urmatoarelor alegeri legislative, Parlamentul nu poate adopta nici o masura cu caracter legislativ care sa fie contrara vointei poporului suveran exprimata la referendumul valabil din noiembrie 2009(2) « Parlamentul va aplica prevederile articolului 155 alineatul (1) in termen de maxim 1 an de la data adoptarii prin referendun a Constitutiei revizuite, cu consacrarea unicameralismului si a unui numar de maxim 300 de parlamentari » 

(3) « Curtea Constitutionala vegheaza la aplicarea loiala de catre autoritatile publice a rezultatului referendumului din 2009 si la respectarea prevederilor art. 155, alineatele 1-2 »

 

 Se asigura Aplicarea prevederilor referendumului din 2009.

Comments are closed.