Initiative legislative

Propunere legislativă privind stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv de stat în perioada regimului comunist

Înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 5 martie 2013

CEDO a pronunţat, în 13 octombrie 2010, prima Hotărâre – Pilot împotriva României, iar statul roman a fost, astfel, obligat să rezolve în 18 luni problema retrocedărilor, în sensul respectării drepturilor fundamentale la proprietate şi instituirii unui mecanism funcţional de retrocedare şi compensare.

În caz contrar, România riscă până la excluderea din Consiliul Europei. Termenul de 18 luni a fost prelungit, la cererea Guvernului României, până pe 7 aprilie 2013.

FORŢA CIVICӐ, ca şi partid de centru-dreapta, are obligaţia, în conformitate cu statutul său (art.6 pct. g şi art. 7 pct.b), să acţioneze efectiv în scopul garantării şi apărării proprietăţii private în România, prin promovarea cu celeritate a unui proiect de lege care să rezolve problema proprietăţii.

Problema proprietăţii este departe de a fi rezolvată în România. Suntem, şi la acest capitol, ultima ţară din UE. Ca urmare a legii proprietăţii nr.247/2005, au fost depuse 822 000 de notificări: 210 000 notificări pentru case naţionalizate, demolate şi 612 000 notificări pentru terenuri agricole şi forestiere.

În prezent, principalele instituţii ale statului român care au în administrare terenuri agricole – ADS, păduri – RNP-ROMSILVA, respectiv locuinţe – RA-APPS au în patrimoniu un număr important de proprietăţi pe care statul le-a dobândit prin confiscare în timpul regimului comunist. Din datele furnizate de principalele asociaţii de proprietari din România, au fost soluţionate, în sensul restituirii sau despăgubirii, mai puţin de jumătate din numărul total de notificări.

Ţinând cont de faptul că o notificare are, în medie, 3 autori, înseamnă că mai mult de 1 milion de cetăţeni români sunt direct interesaţi de rezolvarea cât mai urgentă a problemei proprietăţii.

În plus, în afară de autorii acestor notificări, familiile lor (soţie, copii) sunt interesate la rândul lor, ceea ce măreşte substanţial numărul persoanelor interesate de iniţiativa noastră la peste 2 milioane de români. În mod cert, problema restituirii, despăgubirii proprietăţilor confiscate de regimul comunist este şi o problemă social, cei mai mulţi dintre proprietarii de drept având mari probleme materiale.

În continuare vă supunem atenţiei principalele caracteristici ale noii legi, principiile de bază, variantele de soluţionare, principalele procedure tehnice de implementare, precum şi sancţiunile.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art.1. – (1) Prezenta lege reglementează procedura de restituire în natură a imobilelor preluate de stat în perioada regimului communist, dacă această restituire mai este posibilă în mod legal, precum şi procedura de stabilire și de acordare de despăgubiri persoanelor ale căror imobile au fost preluate în mod de abuziv de către stat în perioada regimului comunist, precum și persoanelor care beneficiază de prevederile Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetațenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, de prevederile Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetațenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, precum și de prevederile Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetațenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923 și a Convenției dintre Romania și Regatul Sârbilor Croaților și Slovenilor referitoare la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924.

(2) Prezenta lege reglementează şi unele măsuri pentru accelerarea soluționării cererilor formulate de către persoanele fizice care se consideră îndreptățite.

Art.2. – Principiile care stau la baza acordării de despăgubiri potrivit prezentei legi sunt:
a) obligativitatea restituirii în natură a unor imobile sau a plăţii unei despăgubiri integrale;
b) alegerea de către persoana îndreptăţite a uneia dintre variantele prevăzute de prezenta lege, şi anume: restituirea în natură, dacă această modalitate mai este posibilă, sau acordarea unor despăgubiri;
c) stabilirea unor termene precise pentru persoanele îndreptăţite și pentru entităţile investite de lege implicate în procesul de restituirea în natură sau de acordare şi de plată a unor despăgubiri;
d) reglementarea şi obligativitatea respectării principiului transparenței;
e) reglementarea şi obligativitatea respectării principiului echității.

Art.3. – (1) În înțelesul prezentei legi, expresiile și termenii de mai jos au următoarele semnificații:
a) cereri– solicitările formulate în temeiul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cererile de retrocedare formulate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.501/2002, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, aprobată cu modificări prin Legea nr.66/2004, precum şi cererile formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, și ale Legii nr. 290/20 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, rețnute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările ulterioare), ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, referitoare la regimul proprietăților situate in zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor;

2. persoană care se consideră îndreptățite – persoana care a formulat și depus, în termen legal, la entităţi investite de lege, cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1 şi care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi;

3. persoană îndreptățite – persoana ale cărei cereri au fost soluţionate în totalitate sau în parte, după intrarea în vigoare a prezentei legi, de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau de către instanțele judecătoreşti;

4. entități învestite de lege – următoarele structuri cu atribuții în procesul de restituire a proprietăților preluate în mod abuziv sau de acordare a despăgubirilor, după caz:
a) unitatea deținătoare a imobilului, în înțelesul Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, republicată, precum si al normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999, republicată;
b) entitatea de stat învestită cu soluționarea cererii, în înțelesul Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001;
c) comisiile locale de fond funciar, comisiile comunale, orășenești și municipale constituite în temeiul Legii fondului funciar nr.18/1991;
d) comisiile județeane pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, constituite în temeiul Legii fondului funciar nr.18/1991;
e) comisia specială constituită în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România;
f) comisiile constituite în temeiul Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7septembrie 1940, republicată, al Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările ulterioare, și, respectiv, al Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România si Regatul Sârbilor, Croatilor și Slovenilor, referitoare la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924;

5. decizii ale entităților învestite de lege – deciziile/dispozițiile/ordinele/hotărârile emise de către entitățile învestite de lege, prevăzute la pct. 4;

6. hotărârea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – hotărârea prin care se validează în total sau în parte/se invalidează decizia entităților învestite de lege cu privire la exitența și întinderea dreptului de proprietate și, după caz, se stabiește cuantumul despăgubirilor în baza deciziilor emise de aceste entități și a actelor doveditoare aflate în dosarele persoanelor îndreptățite;

7. titlurile de plată – certificate emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în numele și pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra statului român de a primi despăgubiri bănești în numerar, în cuantumul și la termenele prevăzute de prezenta lege;

8. raport de evaluare – înscrisul care materializează activitatea de estimare a valorii imobilului, în conformitate cu standardele specifice acestei activități și cu deontologia profesională, realizată de către experţi şi evaluatori autorizați şi selectați, in condițiile legii, de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților;

9. raport de verificare – raportul întocmit de către comisia prevazută la art.20 alin. (3).

Art.4. – Dispozițiile prezentei legi se aplică persoanelor care au formulat și depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege cereri care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care au depus cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi a căror soluţionare a fost suspendată în temeiul hotărârii pilot pronunțață în cauza Maria Atanasiu şi alții împotriva României.

CAPITOLUL II

Modalităţile de soluţionare prin restituirea imediată în natură

 

Art. 5. – (1)Restituirea în natură a imobilelor se face doar dacă acestea nu au fost deja vândute, în condiţiile legii.

(2) Restituirea în natură se poate realiza şi prin acordarea unor imobile în echivalent valoric, dacă imobilul care face obiectul restituirii nu mai există sau a fost vândut, în condiţiile legii.

(3) Acordarea unui imobil în natură, în situaţiile prevăzute la alin.(2), se poate face și în altă unitate administrative-teritorială, dacă nu există nicio posibilitate de restituire în unitatea administrativ-teritorială în care este situat imobilul care nu mai poate fi restituit în natură.

Art.6. - În situaţia în care nu este posibilă restituirea în natură a unui imobil, în condiţiile prevăzute la art.5 alin.(2) şi (3), se vor putea lua următoarele măsuri:

1. acordare de obligațiuni de stat, cu scadentă la 10 ani, aplicându-se dobânda acordată de băncile comerciale pentru împrumuturile contractate pentru construirea de locuinţe;

2. acordarea de acțiuni la companii cu capital de stat, în cuantum de maxim 10 % din acțiunile, pe care le mai deține statul la compania respectivă, la valoarea de piață pentru societățile listate, respectiv la valoarea nominală la cele nelistate;

3. acordarea de despăgubiri în numerar, în mod eșalonat şi în tranşe anuale egale, după cum urmează:

a) pentru despăgubiri în valoare de până la 300.000 de Euro, într-un termen de 3 ani;

b) pentru despăgubiri în valoare de 300.000 – 1.000.000 de Euro, într-un termen de 5 ani;

c) pentru despăgubiri în valoare de peste 1.000.000 de euro, într-un termen de 10 ani.

Art.7.- Condiţiile pentru aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta lege se aprobată prin hotărâre de Guvern, emisă în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art.8.- Persoanele îndreptăţite pot opta pentru una sau pentru alta dintre măsurile prevăzute de prezenta lege.

CAPITOLUL III

Măsuri tehnico – administrative

Art.9.  (1) Persoanele îndreptăţite vor depune cereri la primarul localităţii în care se află imobilul care nu mai poate fi restituit în natură, într-un termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cereri care vor cuprinde pretenţiile pe care aceştia le au.

(2) Primarii sunt obligaţi să răspundă, în scris, în termen de cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevăzute la alin.(1).

(3) În situaţia în care cererea ar trebui completată, termenul pentru răspuns este de cel mult 5 zile.

(4) Situația centralizată a cererilor depuse se transmite de către primari prefectului, în termen de cel mult 10 zile de la data încheierii perioadei de depunere a acestora.

Art.10.- Pentru nerespectarea termenelor prevăzute la art.9 alin.(2) şi (3), se vor calcula penalități de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere şi pentru fiecare cerere în parte.

Art.11.- (1) Primarii sunt obligaţi să afişeze, la sediul primăriei, cel putin 60 de zile, situația imobilelor aflate în domeniul public și/sau privat al unităţii administrativ-teritoriale, în care se află imobilul şi care nu mai poate fi restituit în natură.

(2) Afişarea se face în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legii .

(3) Situaţia prevăzută la alin.(1) va fi transmisă de către primari prefectului, în termen de cel mult 5 zile de la data afişării.

Art.12.- Pentru nerespectarea termenelor prevăzute de art.11, se calculează penalități de 500 lei pentru fiecare zi de intârziere.

Art.13 – (1)Situația terenurilor agricole şi forestiere aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului şi a Regiei Naționale a Pădurilor – „Romsilva”, pentru fiecare unitate adminsitrativ-teritorială, a va fi transmisă de către acestea prefecţilor, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legii.

(2) În acelaşi termen prevăzut de alin.(1), Regia Autonomă pentru Admninistrarea Patrimoniului Protocolului de Stat va transmite prefecților situația imobilelor deținute in unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Art.14.- Pentru nerespectarea termenelor prevăzute de art. 13 sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art.12.

Art. 15. – În scopul asigurării unei transparențe totale a procesului de restituire în natură sau de acordare a unor despăgubiri, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, în termen de cel mult 7 zile, se va afișa la sediul primăriilor și prefecturilor, precum și pe site-urile acestora cererile analizate, numărului de înregistrare al fiecărei cereri și modului în care au fost soluționate.

Art. 16. –(1)Soluționarea cererilor se va face în ordinea înregistrării lor.

(2) Prin excepţie de la alin.(1), au prioritate în soluţionare cererile persoanelor îndreptăţite care suferă de boli grave ori foarte grave sau care au vârste de peste 80 de ani, precum şi moștenitorii acestor persoane.

Art. 17. –(1)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înfiinţează comisii locale și județene pentru restituirea proprietăților compuse din 3 persoane numite prin decizii de către prefecţi, la propunerea asociațiilor de proprietari, legal constituite.

(2) Prefecţii vor comunica primarilor şi comisiilor prevăzute la alin.(1), situaţiile primite conform prevederilor art.13.

Art. 18. –(1)Evaluatorii şi experţii tehnici sunt obligaţi să predea lucrările solicitate, în termen de cel mult 60 de zile de la data la care au primit lucrarea în cauză. Contractele încheiate cu aceştia vor cuprinde, în mod obligatoriu, şi termenul de 60 de zile.

(2).-Pentru nerespectarea termenelor prevăzute de art.18 sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art.10.

Art. 19. –La nivelul fiecărei judecătorii şi tribunal se constituie complete de judecată specializate care vor judeca cu celeritate toate litigiile referitoare la nerespectarea prezentei legi.

CAPITOLUL IV

Supraveghere și control

Art. 20. – (1) Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii, va supraveghea şi controla modul aplicare a prevederilor prezentei legi. În acest scop, se va constitui un compartiment specializat în structura acesteia.

(2) Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii, prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor are competenta sa acorde obligatiuni de stat, actiuni ale companiilor in care statul este actionar, precum si despagubiri in numerar, dacă solicitările persoanele îndreptăţite sunt în acest sens şi dacă acestea sunt conforme prevederilor legale.

(3) În scopul realizării atribuţiilor prevăzute de prezenta lege:

a) Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor se va întruni, în mod obligatoriu, săptămânal, potrivit programului pe care şi-l va stabili;

b)membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor care absenteaza nemotivat de la 2 sedinte consecutive vor fi inlocuiti, potrivit legii, în termen de 2 zile de la data înregistrării absenţei.

(4) Pentru asigurarea transparentei procesului de plată a despăgubirilor, componenta actualei Comisii Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor se completează cu 3 membri, propuşi de asociatiile de proprietari, legal constituite.

(5) În prima zi lucrătoare a fiecarei saptamani, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi pe site-ul acesteia, se afişează cererile care urmează să fie analizate de Comisie, pentru săptămâna următoare.

(6) În realizarea atribuţiilor pe care le are Comisia întocmeşte rapoarte de verificare.

CAPITOLUL V

Dispoziții tranzitorii și finale

 

Art. 21.- Penalizările calculate potrivit prevederilor prezentei legi se calulează de persoanele interesate şi se acordă de către instanţa judecătorească competentă.

Art. 22.- Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţiil contrare, se abrogă.

Art. 23. - Conducerile Agenţiei Domeniilor Statului, Regia Naţională a Pădurilor -€“„ROMSILVA”, Regia Autonomă pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, membrii comisiilor locale și județene care încalcă sau tergiversează aplicarea prezentei legi, răspund penal, disciplinar, administrartiv, civil şi material, după caz

Art. 24. – Membrii comisiilor şi ale conducerilor entităţilor prevăzute la art.23 răspund în solidar pentru plata despăgubirilor stabilite pentru tergiversare de către instanțele de judecată din țara și din străinătate.

Art. 25. – Judecătorii care au pronunţat hotărâri prin care România este obligată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului la plata unor despăgubiri la care se referă prezenta lege, răspund disciplinar, penal, material şi civil, după caz, în condiţiile legii.

Art. 26. – Membrii Guvernului care tergiversează sau refuză alocarea fondurilor necesare plăţii despăgubirilor, cu toate că acestea sunt prevăzute în Legea bugetului de stat, răspund penal, disciplinar, material şi civil, în condiţiile legii.